Vindecatoarea din Teleorman - Trudica Gheorghe
Vindecatoarea din Teleorman - Trudica Gheorghe
"Nu exista afectiune care sa nu aiba un leac lasat de Dumnezeu pe pamant"
In inima Campiei de Sud, in satul Contesti, traieste una dintre
ultimele "doftoroaie" din Romania. O femeie simpla, plina de necazuri si
nevoi, dar care are un dar aparte: stiinta tamaduirii cu leacuri
populare, preparate dupa retete stravechi, campenesti. Am mers pe urmele
ei, in urma zecilor de recomandari venite de la cititori ai revistei,
tamaduiti cu retetele ei. Am gasit-o intr-o curte mare, plina de tufe de
trandafiri atinsi de brumele toamnei.
"Tot ce stiu, am invatat de la tata"
- In scrisorile sosite pe adresa redactiei, cititorii nostri afirma ca ati reusit sa-i tratati de boli pentru care medicii nu gaseau rezolvare. De unde ati invatat sa folositi plantele medicinale?
-
Plantele tamaduitoare le stiu de copila, de cand il insoteam
pretutindeni pe tatal meu, care avea darul "atingerii" (o energie
vindecatoare), dar si cunostinte vechi, taranesti, despre vindecarea cu
plante. Imi era tare drag tata, si mereu imi gaseam de treaba pe langa
el, pentru ca avea un fel aparte sa-mi povesteasca despre minunile
naturii. Mergeam cu el sa culeaga plantele medicinale de care avea
nevoie pentru tratamente si ii turuia gura incontinuu, iar mintea mea de
copil absorbea totul, ca un burete... Avea un adanc respect pentru
plantele si lastarii de copaci pe care-i folosea la retete - le facea
semnul crucii cu palma, inainte sa taie parti mici din ei, cu briceagul
sau cu maner de lemn. "Niciodata sa nu-i iei viata unei plante! S-o lasi
in radacina, sa poata sa se bucure de soare si anul viitor! Iar daca ai
trebuinta cu radacinile, sa nu le smulgi pe toate, ci lasa-le sa
se-nmulteasca, pentru ca altfel dispar!"... Tatal meu era cunoscut de
tot satul, dar si de cei din imprejurimi.
O maestra a vindecarii cu plante
Venea
multa lume la el, daca se-ntampla ceva rau, de sanatate... Unii faceau
entorse sau luxatii, altii se opareau, multi aveau boli cronice care nu
cedau la medicamente, pe altii ii apuca pantecaraia... Pentru fiecare
avea o vorba buna si un leac. In plus, nu lua niciodata vreun ban de la
cei bolnavi, iar lumea tare il pretuia! Asa ca, incet incet, tot umbland
pe langa el, am "prins" a tamadui si eu... Cei din casa radeau de mine,
ca voiam sa oblojesc toti cainii ologi ori matele bolnave. Chiar si ele
se faceau bine, ca doar Dumnezeu a lasat pe pamant plantele de leac
pentru toate vietuitoarele! Iar tata imi incuraja fiecare succes... Si
bunica mea cunostea virtutile plantelor! Tin minte ca punea mereu
doua-trei fire de izma, cand facea mancarica de fasole, iar eu ii
spuneam ca nu-mi place la gust. Dar ea imi explica, plina de blandete,
ca asa nu ma mai umfla la burtica!
Mai tarziu, pe cand eram
adolescenta, am inceput sa studiez plantele dupa primele enciclopedii si
carti de specialitate, abia aparute in librariile de la oras. Eram
fascinata de explicatiile din carti: descopeream noutati despre fiecare
planta pe care o cunosteam deja de ani de zile, aflam cu ce alte surate
se pot combina si la ce boli pot fi folosite. Mi-am dat seama de
diferenta dintre decocturi si infuzii, dintre extracte si uleiuri
volatile... Am invatat enorm, si chiar am reusit sa-l intrec pe bunul
meu tata in arta tamaduirii. In ultimii sai ani de viata, lucram
impreuna la retete si ne certam mereu, pentru ca eu voiam sa le aduc
imbunatatiri, prin diverse combinatii pe care el nu le cunostea. Dar
niciodata nu era de acord - spunea ca daca el a folosit o reteta veche,
care a dat rezultate, pe aceea o va folosi si de-acum incolo... In orele
pe care le petreceam impreuna, mi-a spus totul despre scoarta copacilor
de leac, de care nu stiam mare lucru din carti (de la el am aflat ca
trebuie sa aiba macar doi ani, pentru a putea fi folosita la prepararea
retetelor de sanatate), m-a invatat cum sa prepar uleiuri din plante,
tincturi, alifii, mi-a predat practic "stafeta", simtindu-si parca
sfarsitul... Aveam 37 de ani cand tata s-a mutat la cei drepti, iar de
atunci eu am devenit "doftoroaia" satului. La inceput, lumea nu prea
avea incredere in mine, dar vazand rezultatele unor bolnavi, au inceput
sa vina mai multi, si asa "mi s-a dus vestea". Ajut si eu, acolo unde
pot, ca e pacat de Dumnezeu sa nu-i dai omului leac de boala, sa-l lasi
sa sufere...
- De unde va procurati plantele medicinale de care aveti nevoie pentru toate aceste preparate?
-
Pe cele mai multe mi le culeg singura, din padurile de langa sat, ca la
noi nu-i poluare si-s tare bune de leac. Dar am nevoie si de anumite
plante care nu cresc la campie, iar pe acestea le cumpar de la
culegatorii din muntii Apuseni. Am incredere mare in ei. De asemenea,
folosesc la prepararea leacurilor de sanatate si scoarta copacilor
tineri, care are proprietati curative nemaipomenite. Problema cu
plantele consta in faptul ca trebuie sa ai mare grija cand le culegi, ce
anume folosesti de la ele, cum le usuci si cum le pastrezi! Daca
gresesti o singura etapa dintre acestea, valoarea terapeutica a
preparatului este compromisa.
Apoi, cel mai important aspect in
elaborarea unui tratament este combinatia plantelor din componenta
preparatelor. Daca nu stii sa faci amestecul de plante, leacul poate sa
nu aiba nici un efect sau, dimpotriva, sa faca mai mult rau decat
bine!... Am vazut ca fitoterapeutii folosesc tot mai multe plante toxice
in tratament: rostopasca, tataneasa, belladona (matraguna),
marul-lupului, spanz. Valoarea lor terapeutica este incontestabila, dar
aceste plante prezinta si anumite riscuri pentru bolnav... Un bolnav de
ciroza, de exemplu, poate avea si varice esofagiene sau o hipertensiune
arteriala, care ar putea fi agravate de tratamentul cu aceste plante! Eu
prefer sa utilizez in retetele mele plante blande, care, chiar daca
actioneaza mai lent, nu sunt periculoase pentru bolnavi.
Cat despre
retete, le prepar numai dupa metodele vechi, taranesti, pentru ca
acestea nu au dat gres niciodata. Tincturile le fac in special din tuica
de fructe, mult mai buna si mai blanda decat alcoolul rafinat. Pentru
bolnavii de ficat, cu virus B si C, las tincturile descoperite 24-48 de
ore dupa preparare, astfel incat alcoolul sa se evapore, ca ar fi o
crima sa le dau alcool, chiar si in doze atat de mici. Alifiile le fac
cu osanza proaspata de porc. Prepararea unei sarje de alifie dureaza
trei zile, pentru ca trebuie mereu incalzita si racita, ca sa se extraga
toate substantele curative din planta. Folosesc foarte multe plante
medicinale pentru alifii, iar fiecare trebuie facuta separat, pentru ca
in anumite combinatii isi pot anula efectul terapeutic. La uleiuri,
insa, trebuie folosite plante proaspete, abia culese, pentru ca
uleiurile volatile sa se extraga in uleiul de floarea-soarelui presat la
rece... Aceste uleiuri sunt extraordinar de bune in uzul extern: la
frectii - pentru dureri reumatice, la hemoroizi si fisuri anale, la
ulcere varicoase, la rani, arsuri, eczeme sau alte probleme ale
pielii...
Este o munca grea, care ia foarte mult timp, dar cand
primesc telefoane de la oamenii care le-au folosit, ma umplu de
bucurie... Nu exista satisfactie mai mare decat sa afli ca ai curmat
suferinta unui om, ca se simte bine cu ajutorul tau! Pentru ca nimic
nu-i mai pretios decat sanatatea!
"Folosesc in terapie circa 400 de plante"
- Ce boli puteti trata cu preparatele dvs. naturale?
-
Nu exista afectiune care sa nu aiba un leac lasat de Dumnezeu pe
pamant! Folosesc in terapie circa 400 de plante - nu veti gasi atatea
nici macar in nomenclatorul plantelor medicinale! Orice om care doreste
un tratament trebuie sa-si noteze, inainte sa ma contacteze telefonic,
toate bolile diagnosticate de medici, toate durerile si tot ce-l mai
deranjeaza in privinta sanatatii. Eu prepar numai retete personalizate,
facute special pentru fiecare bolnav in parte, prin care incerc sa-i
tratez omului toate disfunctiile organismului. Pentru ca daca un om isi
neglijeaza constient o problema de sanatate, considerand ca este mai
putin importanta decat alta, mai devreme sau mai tarziu va ajunge din
nou la boala. Organismul uman trebuie sa functioneze perfect - din cap
pana la picioare! De exemplu, daca nu ne tratam cariile dentare sau
amigdalele, degeaba facem tratamente cu antibiotice, pentru infectii
repetate! Trebuie sa actionam imediat ce ne apare o problema de
sanatate, altfel se agraveaza si este mai greu de tratat.
Este
important sa cunosc toate problemele bolnavului, astfel incat sa-i pot
face combinatiile de plante in dozele de care are nevoie. De regula, nu
primesc pe nimeni acasa, pentru ca nu as avea cum sa-i prepar
tratamentul pe loc. Cel mai bine este ca cei interesati sa ma sune si le
trimit tratamentul prin posta, cu plata ramburs.
- Tratamentele pe care le recomandati se pot urma in paralel cu cele medicamentoase?
-
Categoric, da! Se stie ca plantele actioneaza, in timp, direct asupra
cauzelor imbolnavirii si refac organele dereglate, aducand in organism
un aport de substante pe care corpul nu le mai produce singur, din varii
motive. De aceea, nu poti risca sa-i spui unui bolnav sa nu mai ia
medicamente (cu toate ca si banala aspirina are efecte toxice, fiind
chimica), atat timp cat ele ii regleaza presiunea sanguina sau ii
suplinesc anumite carente. Orice tratament trebuie facut in colaborare
cu medicii - singurii care pot hotari, pe baza analizelor medicale, daca
bolnavul mai are nevoie de un medicament sau altul. Nu am nimic
impotriva medicinii moderne; intotdeauna i-am respectat pe medici pentru
cunostintele lor si pentru ca, in situatii critice - in urgente
chirurgicale, de exemplu - numai ei te pot ajuta! Insa cel mai bun medic
este bolnavul insusi - el trebuie sa stie ce ii face bine si ce ii face
rau, de ce anume sa se fereasca si ce atitudine sa adopte in lupta cu
propria boala. Fiecare om are un organ sau doua mai sensibile,
predispuse la imbolnavire. Nu avem cum sa ne ferim de asta; este
mostenirea noastra genetica. De aceea, trebuie ca toata viata sa fim
atenti la bolile parintilor si sa incercam sa le prevenim aparitia. Acum
este foarte usor sa facem preventie; informatii gasim pretutindeni -
totul este sa tinem cont de sfaturile medicilor, sa ne schimbam dieta,
sa facem zilnic sport sau un cat de mic efort fizic si sa ne odihnim
suficient, astfel incat sa nu ajungem la imbolnavire. Nu degeaba se
spune ca "e mai usor sa previi, decat sa vindeci". Daca tinem la noi,
daca vrem cu adevarat sa traim mai mult si mai bine, ar trebui sa facem
asta in fiecare zi.
"Prin rugaciune, lupta cu boala devine mai usoara"
- Credeti ca rugaciunea sporeste puterea vindecatoare a plantelor?
-
Conteaza foarte mult latura spirituala, de care tot mai multi ne-am
indepartat sau pe care o ignoram total. Degeaba vrei sa te faci bine,
daca nu-L mai ai pe Dumnezeu in tine! Orice rugaciune, cat de mica,
actioneaza benefic asupra psihicului - te linisteste si-ti da incredere,
iar lupta cu boala devine mai usoara. Se cunosc sute de cazuri de
oameni cu boli incurabile care au supravietuit, in ciuda previziunilor
medicilor. Ei au refuzat tratamentul medicamentos, si-au incredintat
viata in mainile Domnului si au biruit boala. In aceste cazuri,
vindecarea nu putea veni decat de la Dumnezeu!...
- Cat costa un astfel de tratament natural personalizat?
-
Pretul tratamentului nu este mare, pentru ca nici lumea nu are bani!...
La fiecare tratament, in afara de costurile materiilor din care le fac
(plantele medicinale cumparate, uleiul presat la rece, tuica de fructe
etc.), eu adaug manopera: doar 5 lei. Si asta, mai mult pentru ca se
spune ca leacul neplatit nu are efect! Practic, tincturile (500 ml)
costa 30 lei, cremele si uleiurile costa 40 de lei. In plus, la fiecare
colet se adauga si taxele postale!
"Nu exista o problema mai mare decat hrana chimizata, cu care ne otravim singuri!"
- Care credeti ca sunt principalele cauze ale imbolnavirilor tot mai numeroase din ultima vreme?
-
Alimentatia este mama sanatatii! Nu exista, in timpurile astea pe care
le traim, o problema mai mare decat hrana chimizata, cu care ne otravim
singuri! Daca vrem sa fim sanatosi, trebuie sa ne intoarcem la
invataturile biblice. Dumnezeu spune, in Geneza: "Iata ca v-am dat orice
iarba care face samanta si care este pe fata intregului pamant, si
orice pom care are in el rod cu samanta - aceasta sa fie hrana
voastra!"... Tot in Biblie, Dumnezeu vorbeste si despre hrana de carne,
dand povete lui Moise si Aaron: "Din toate dobitoacele de pe pamant
puteti manca orice animal cu copita despicata, care are copita
despartita in doua si isi rumega mancarea. Dar si din cele ce-si rumega
mancarea, sau isi au copita despicata sau impartita in doua, nu veti
manca iepurele - care-si rumega mancarea, dar laba n-o are despicata;
acesta este necurat pentru voi. Porcul are copita despicata si
despartita in doua, dar nu rumega; acesta este necurat pentru voi. Din
carnea acestora sa nu mancati si de starvurile lor sa nu va atingeti!
Din toate vietuitoarele care sunt in apa, in mari, in rauri si in balti,
veti manca pe acestea care au aripi si solzi. Iar toate cate sunt in
ape, in mari, in rauri si in balti, dar n-au aripi si solzi, spurcaciune
sunt pentru voi..." Vedeti, asadar, ca pentru toate exista o povata,
iar daca noi nu vom respecta Cuvantul Domnului, ne vom pierde si firea,
si sanatatea!...
Pe
langa deseurile din alimentatie, noi inhalam in fiecare an circa patru
kg de deseuri din aer (praf, substante poluante etc.), pe care
organismul se lupta sa le elimine. Iata, deci, de ce trebuie sa ne
dublam eforturile pentru dezintoxicare:
ca sa-l ajutam sa scape de toate aceste substante nocive!
Apoi,
cred ca si zbuciumul asta al vietii ne deregleaza rau de tot
organismul! Ca pe vremuri nu stiau taranii ce-i ala stres si nici
psihologi nu prea erau! Omul avea o viata simpla, stia ce are de facut
conducandu-se dupa mersul soarelui si dupa anotimpuri... Acum, parca
ne-a luat Dumnezeu mintile: traim in graba, nu mai avem timp de tihna si
de copii, nu mai suntem atenti la nimic! In loc sa vedem de recolte si
de educatia copiilor, stam protapiti in fata televizorului si ne umplem
capul de grozavii, de parca asta ne-ar interesa pe noi! Lumea si-a
pierdut gandul de sine, asta-i sigur! Cine isi mai macina azi graul,
cate femei mai fac azi o prajitura in casa, cine mai gateste bucatele de
Craciun, asa cum a invatat de la mama sau de la bunica? Ne pierdem
traditia, ne uitam obiceiurile, iar toate acestea se rafrang asupra
felului nostru de a fi si ne afecteaza iremediabil, pentru ca exista un
tipar dupa care ar trebui sa traim, la fel ca si stramosii nostri, chiar
daca am evoluat si ne-am modernizat. Nu degeaba se spune sa bei apa si
sa mananci hrana din zona de unde te-ai nascut; totul are o logica - de
la vibratiile locului si pana la magnetismul pamantului, aceea este zona
unde fiecare, ca indivizi, ne simtim cel mai bine! Dar romanul "modern"
e rupt de glie, de traditie, de cele sfinte si de roadele pamantului...
Si ne mai miram ca ne imbolnavim? Daca am incerca sa traim mai simplu,
mai aproape de natura, ne-ar fi mult mai bine!
Retete
- Le puteti recomanda cateva retete cititorilor nostri?
-
Ulcerul gastro-duodenal cauzat de Helicobacter Pylori se trateaza
foarte bine cu pelin si sunatoare. Se prepara, separat, cate un decoct
din fiecare planta (cate un pumn plin de planta, la un litru de apa), la
foc mic, care se fierbe 20-30 de minute. Se lasa la racit, se strecoara
si se trage la sticle, care se pastreaza la temperatura camerei. Cu 30
de minute inainte de mesele principale, se bea cate o cescuta din
fiecare (nu mai mult, pentru ca sunt foarte puternice!), la cateva
minute distanta una de alta. Fiecare planta are un rol anume in
combaterea acestei bacterii foarte periculoase. Pelinul elimina tot ce
este strain din organism (atentie, nu se va folosi de femeile gravide,
pentru ca exista riscul de avort spontan!). Ceaiul de pelin se bea
primul - el distruge toti virusii si bacteriile patogene din tubul
digestiv. Sunatoarea, sau planta Sfantului Ioan, are efect calmant si
cicatrizeaza ranile mucoasei, cauzate de bacterii. Iata de ce aceste
plante se combina perfect in combaterea bacteriei Helicobacter Pylori.
* In reumatism,
telina este o planta minune, cu proprietati antireumatice de exceptie:
substantele curative pe care le contine "spala" toxinele din articulatii
- zone nevascularizate, de unde sangele nu le poate prelua. Consumati,
asadar, cat mai multa telina in stare cruda sau in salate simple, fara
s-o treceti prin foc!
* Raceli: pe mine, sunatoarea m-a
insotit toata viata si niciodata nu am avut rosu in gat si nici nu mi
s-au inflamat amigdalele vreodata! Beti ceai se sunatoare zilnic (mai
ales in perioada rece), in care adaugati eventual si putin busuioc,
indulcit cu miere de mana! La fel de bune ca dezinfectant al cailor
respiratorii sunt si frunzele de gutui. Bunica ne facea iarna ceai din
amestec de plante medicinale, boabe de struguri uscate si frunze de
gutui, iar ceaiul era foarte gustos, parfumat si il beam cu mare
placere!
* Persoanele diabetice pot consuma dupa pofta inimii
pere de vara, chiar daca sunt foarte dulci! Ca si radacina de cicoare,
acestea contin insulina naturala. Un leac deosebit de eficient in
scaderea rapida a glicemiei este ceaiul din frunze de par varatic si
frunze de dud (in parti egale), racit, in care se adauga 1-2 linguri de
suc din teci verzi de fasole (se bea imediat!).
* Viroze:
iarna, cand virozele si gripa ne dau tarcoale, trebuie sa consumam
ceaiuri din plante incalzitoare: ghimbir, scortisoara, piper, ardei iute
si cimbrisor. La fel de bune sunt si pentru persoanele friguroase, cu
circulatie periferica deficitara, pentru ca accelereaza curgerea
sangelui.
* Copil fiind, m-am impiedicat odata in bucataria de vara
si am cazut cu palma pe plita incinsa. Ce-am mai plans, ce m-am mai
zvarcolit!... Tata a luat repede un ac cu ata lunga, l-a incins la rosu,
l-a stins in apa si mi-a strapuns basica formata de mai multe ori,
lasand atele largi sub pielea arsa, apoi m-a uns cu albus de ou, batut
cu zahar. Mi-a pregatit apoi un ulei din plante medicinale, cu care ma
ungea mereu si ma pansa, iar in trei-patru zile, m-am vindecat complet,
fara sa-mi ramana nici macar o cicatrice! Mai tarziu am inteles ca ata
aceea avea rol de dren, sa se scurga tot lichidul acumulat sub arsura,
astfel incat sa nu se infecteze. In caz de arsuri, folositi aceasta
metoda!
* Beti zilnic ceai din pir, troscot si coada-calului, pentru aportul de minerale naturale, care se gasesc din belsug in aceste plante! Are un efect antistres de exceptie!
* Splinuta
este o planta care se adreseaza sufletului. Iar cum in ziua de azi
nemultumirile oamenilor se rasfrang in primul rand asupra sufletului,
imbolnavindu-l, este bine sa consume zilnic macar o ceasca cu ceai de
splinuta - alunga gandurile negre si aduce pacea in suflet.
Retete
stiu multe - n-aveti dvs. spatiu sa le publicati pe toate... Le dau cu
drag tuturor celor cu probleme de sanatate! Insa este mai bine sa fie
preparate de cineva care se pricepe la plante, ca sa nu existe nici un
risc pentru bolnav!
Iar pentru ca se apropie Sarbatorile, vreau prin
intermediul dvs. sa le transmit tuturor romanilor sa fie fericiti si
sanatosi, iar pentru colectivul de ziaristi de la "Formula AS", ma rog
la bunul Dumnezeu sa v-ajute si sa va dea mereu gandul cel bun!
- Va multumim!
D-na TRUDICA GHEORGHE poate fi contactata la tel. 0726/33.06.46
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu